Acasa  |  Ayurveda  |  Cursuri de Ayurveda  Publicatii   |  Articole   Anunturi   Evenimente   Contact

AYUS GRUP - ROMÂNIA

centru de perfectionare si pregatire de specialitate în Ayurveda

cursuri si seminarii de specialitate pentru aprofundarea cunoasterii diferitelor ramuri ale sistemului Ayurveda

INSTRUMENTE:  Google |  Gmail  Yahoo Mail  Langtolang  |  Google Translate  |  Bing Translator  |  Alte link-uri  

Cursuri de Ayurveda

cursuri si seminarii de specialitate din diferite ramuri din Ayurveda

 AYURVEDA

CUNOASTEREA TRADITIONALA INDIANA ASUPRA VIETII

curs intensiv pentru armonizarea profunda a fiintei umane, prin prezentarea într-o maniera moderna si practica a sistemului traditional de cunoastere indiana asupra vietii – AYURVEDA

Curs de Ayurveda - sesiunea 2012-2013

Sala de curs Bucuresti

Conditii de participare

In cadrul cursului se va realiza expunerea sistematica a unor învataturi traditionale fundamentale despre viata, bazata pe scrierile autentice de AYURVEDA

Actualitatea sistemului Ayurveda

Studiul sistematic, realizat intr-o maniera periodica saptamanala, ofera fiecarui participant o temenica pregatire individuala si multiple posibilitati de fructificare inteleapta, ulterioara,  in viata de zi cu zi. Participarea in cadrul lectiilor de curs si lectura cursurilor aferente fiecarei lectii ofera o solida baza educationala.

 

Pitagora - un mare înţelept al Greciei antice

Deşi Pitagora este bine cunoscut prin intermediul teoremei care îi poartă numele (pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este suma pătratelor celorlalte două laturi), mai puţin cunoscut este faptul că el este este de asemeni şi părintele vegetarianismului în Europa. Într-adevăr până spre sfârşitul secolului al 19-lea, când cuvântul „vegetarian” nu era acceptat în Europa, oamenii care preferau să urmeze o dietă din care să fie exclus consumul de carne erau etichetaţi de către ceilalţi ca „pitagoreici”.

        Pitagora s-a născut în insula grecească Samos în jurul anului 580 î.e.n., tatăl său, Mnesarchus, era de origine feniciană şi provenea din oraşul levantin Tyre, iar mama sa era de origine grecească samiană. Evenimentele din copilăria sa s-au pierdut, nefiind consemnate, dar tradiţia spune că după studiul operelor unor mari gânditori antici ca Thales şi Anaximandru, Pitagora a călătorit în Egipt şi Persia, unde timp de 15 ani a aprofundat matematica, astronomia, numerologia, filozofia, religia comparată şi a studiat şi totodată a practicat multe dintre disciplinele spirituale din acele timpuri.

Oricum, deşi a învăţat multă filozofie de la egipteni şi perşi, filozofia şi stilul său de viaţă se aseamănă cel mai mult cu al yoghinilor şi brahmanilor din vechea Indie. Desigur în acea vreme o mare parte a Indiei era sub stăpânire persană, iar indienii călătoreau în ţinuturile greceşti, adeseori ca recruţi în armata persană. Schimburile de idei şi totodată de bunuri între India şi Grecia era înfloritor. Asemănându-se unora dintre înţelepţii Indiei, cum este de exemplu înţeleptul promotor al Ayurvedei Charaka, şi Pitagora a rămas cunoscut ca fiind un înţelept călător, care recomanda oamenilor dornici de transformare interioară vegetarianismul şi care le vorbea totodată despre reîncarnare. Modul său de viaţă se aseamănă foarte mult cu cel al unor înţelepţilor hinduşi (swami). Tocmai de aceea, Pitagora poate fi considerat a fi primul înţelept din Europa acelor timpuri care a acţionat întocmai marilor înţelepţi ai Indiei, fiind pe bună dreptate consuderat un ghid spiritual (guru) al grecilor. Aflând la întoarcerea sa în Samos că ţara sa nativă era sub tirania lui Polykrate, Pitagora a plecat în sudul Italiei şi s-a stabilit în Croton.

Pitagora este una dintre cele mai importante personalităţi din istoria culturii europene. Nu numai că a formulat teorema care îi poartă numele, dar i se atribuie şi alte descoperiri în matematică şi geometrie. Pitagora a fost primul care a înţeles că armonia muzicală este determinată de proporţii matematice şi el a a fost primul care a conceput ideea de mişcare planetară. El a anticipat, cu două mii de ani înainte, ideea esenţială a lui Copernic că pământul este o sferă planetară care se învârte în jurul soarelui. El este de asemeni prima persoană atestată în cultura europeană ca fondator al unei societăţi care se conducea după înţelepciune de dragul înţelepciunii, philosophia, termen care se spune că a fost ulterior cenzurat.

Consumul cărnii şi materialismul erau subiecte tabu în frăţia pitagoreică, nu numai pentru că înţeleptul Pitagora le considera ca imorale, dar şi pentru că el simţea că aceste obiceiuri inferioare erau veritabile obstacole în atingerea theoriei (contemplarea pură). Principiul fundamental al ordinului pitagoreic era doctrina transmigraţiei sufletului. În mod similar cu hinduşii, Pitagora considera că sufletul este determinat să treacă printr-un ciclu, se pare foarte mare, de renaşteri în timpul cărora el trece prin multiple formele de viaţă, care există pe pământ.

În grupul celor care urmau învăţătura pitagoreică se punea mare accent pe valoarea spirituală a intimităţii, a meditaţiei profunde şi a retragerii contemplative, toate acestea fiind asemănătoare vieţii spirituale monahale. De la bun început femeile erau admise cu aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii şi puteau să îşi pună în valoare înzestrările de natură spirituală prin practica meditaţiei. Aceasta era în opoziţie cu atitudinea generală faţă de femei, care era atunci răspândită în Grecia. Chiar şi în democratica Atenă femeile erau ţinute într-un gen de izolare de tip oriental. Datorat în mare parte exemplului lui Pitagora, a devenit un obicei ca femeile să facă parte din grupurile ştiinţifice şi filozofice, ca egale intelectuale ale bărbaţilor. Mai mult decât atât, nu există nimic „călugăresc” cu privire la atitudinea lui Pitagora faţă de sexualitate. Exact aşa cum învăţase în lungile sale călătorii în Orient şi mai ales în India, Pitagora le recomanda femeilor şi bărbaţilor care se simţeau atraşi erotic şi amoros să practice continenţa amoroasă şi să îşi exprime într-un mod înţelept iubirea pe care o nutreau. Pitagora însuşi a fost un exemplu în acest sens. El a fost căsătorit cu geniul în matematică Theano, o femeie deosebit de inteligentă şi cu o mare înclinaţie către cunoaşterea spirituală. Nu numai că societatea pitagoreică a fost ulterior un model pentru Academia lui Platon şi pentru alte grupuri filizofice mai ortodoxe, dar de asemeni ea a stimulat formarea unor societaţi ezoterice şi mistice ca de exemplu aceea a esenienilor. Ca şi pitagoreicii, esenienii îşi ţineau lucrurile în comun, duceau o viaţă contemplativă, practicau o anumită formă de numerologie şi erau şi ei vegetarieni.

Deoarece exprimările lui Pitagora erau învăluite în mister, multe din învăţăturile sale au fost reconstituite din scrieri ale urmaşilor săi. Printre discipolii săi se numără câţiva dintre cei mai mari gânditori ai antichităţii. Aici pot fi incluşi Empedocle din Akragas, Porfirius, Plotin şi desigur Platon, a cărui filozofie este rezultată din asimilarea învăţăturilor lui Pitagora. Câteva dintre cele mai „platonice” teorii ale lui Platon îşi au de fapt originea în învăţătura lui Pitagora. De exemplu, credinţa lui Platon în reîncarnare şi transmigrarea sufletului sunt de fapt idei pitagoreice la origine. Aceeaşi origine o are şi teoria formelor. Idealurile platonice, noţiunea că lumea este o reflectare a unei lumi ideale, arhetipale, şi ideea că raţionamentul matematic şi logic, bazat pe adevăr, ne poate permite accesul la această lume ideală, superioară, provin tot de la Pitagora.

Poziţia categorică a lui Pitagora împotriva măcelăririi animalelor pentru hrană a fost explicată în repetate rânduri de către el, printre consecinţele pe care Pitagora le enumera ca aparţinând acestui obicei nefast al oamenilor fiind şi aceea că acest fapt reprobabil conducea adeseori oamenii la război, în opinia lui Pitagora. Mai mult, învăţăturile clasice sugerează un motiv raţional pentru coşul său cu fasole, pe care îl folosea frecvent. În antichitate grecii îşi alegeau candidaţii politici punându-i să arunce un bob de fasole mai degrabă decât un buletin de vot, un buletin de vot modern fiind un bilet sau o bucată de hârtie, iar hârtia era preţioasă în antichitate. Deci ceea ce de fapt Pitagora transmitea urmaşilor săi era mesajul „Nu intraţi în politică!”, acesta fiind unul dintre sfaturile sale practice înţelepte. Întrebat de un rege grec ce fel de om era un filozof, termen pe care Pitagora l-a folosit pentru prima dată pentru el însuşi, Pitagora a răspuns cu o parabolă, sugerând prin aceasta starea de detaşare spirituală pe care o manifestă o fiinţă umană înţeleaptă. El a spus că există trei tipuri de oameni care participă la Jocurile olimpice: atleţii care participă în competiţii pentru glorie, comercianţii care îşi vând produsele şi spectatorii care savurează contemplaţia. Un filozof se aseamănă cu spectatorul, privind cu detaşare.

Deşi Pitagora obişnuia să facă un joc cu cele două cuvinte greceşti soma (trup) şi sema (mormânt), aceasta nu înseamnă că el se referea la faptul că trupul trebuie lăsat să se degradeze înainte de moarte. Din contră, el avea o convingere asemănătoare cu cea a yoghinilor Indiei că trupul trebuie să fie în mod înţelept menţinut în bună stare, că trebuie ajutat să se dezvolte şi să fie flexibil pentru a deveni un instrument cât mai eficient pentru spirit. Un trup decrepit împiedică evoluţia spirituală. Astfel că, întocmai înţelepţilor yoghini ai Indiei, Pitagora îi îndemna pe pitagoreici, bărbaţi şi femei, să aibă un program zilnic de exerciţii viguroase care includea exerciţii atente de modelare a trupului asemănătoare posturilor corporale (asana) cunoscute în yoga, alergarea uşoară pe distanţe scurte, mişcarea în general şi exerciţiile dinamice, de genul gimnasticii sau a posturilor dinamice ce erau cunoscute de el din lungile peregrinări din India. Tocmai de aceea alături de matematicieni şi filozofi străluciţi societatea pitagoreică mai cuprindea şi un număr impresionant de mare de atleţi, ca de exemplu faimosul Milos din Croton, care a explicat victoriile sale la Olimpiadă mai ales datorită dietei pitagoreice ce excludea consumul de carne.

Per ansamblu societatea pitagoreică era o combinaţie a unui izvor de sănătate şi aceea a unui rezervor de gândire spirituală înaltă. Cu accentul care se punea pe contemplaţie meditativă, antrenament fizic adecvat prin posturi corporale şi dietă echilibrată din care era exclus consumul de carne, disciplina promovată de Pitagora şi-ar găsi uşor locul alături de învăţăturile celebrilor înţelepţi ai Indiei.

 

Publicatii Ayurveda

publicatii diverse despre Ayurveda si terapiile alternative

CATALOG publicatii Ayus Grup

INDEX AYURVEDIC SISTEMATIC SELECTIV

o prezentare inedita a proprietatilor terapeutice ale unor plante medicinale remarcabile

lucrare in 6 volume

„ ... o îmbinare creatoare între ştiinta tradiţională ayurvedică şi tradiţia populară românească ...”

„ ... o lucrare cu o conceptie originala, care dispune de o sistematizare extrem de utilă specialistilor din domeniul fitoterapiei ... ” 

Volumul 1

Volumul 1 Cuprins Partea 1

Volumul 1 Cuprins Partea 2

Volumul 2

Volumul 2 Cuprins Partea 1

Volumul 2 Cuprins Partea 2

Volumul 3

Volumul 3 Cuprins Partea 1

Volumul 3 Cuprins Partea 2

Volumul 4

Volumul 4 Cuprins Partea 1

Volumul 4 Cuprins Partea 2

Volumul 5

Volumul 5 Cuprins Partea 1

Volumul 5 Cuprins Partea 2

Volumul 6

Volumul 6 Cuprins Partea 1

Volumul 6 Cuprins Partea 2

În cele 6 volume ale lucrarii

"INDEX AYURVEDIC SISTEMATIC SELECTIV", sunt selectate peste 180 de plante medicinale, dintre cele mai renumite si eficiente cunoscute în traditia terapeutica ayurvedica, cele mai multe dintre acestea fiind totodata cunoscute ca plante vindecatoare remarcabile si în traditia vindecatoare româneasca.

© Powered by Anima Soft & Ayus Grup - Romania 2012 © Ayus Grup 2012