Un important concept organismic enunţat recent este cel de câmpuri morfogenetice, care explică modul cum iau naştere formele caracteristice ale embrionilor.

Întreaga existenţă este plină de prezenţa culorilor: culorile din natură, culorile obiectelor din casă, culorile hainelor pe care le purtăm, culorile automobilelor.

Teoria morfogenetica

Influenta tainica a culorilor

Transmutarea şi sublimarea potenţialului creator implică transformarea secreţiilor sexuale în energie subtilă, care apoi este direcţionată ascendent.

Ciclul fizic-vital al bioritmului uman corespunde variaţiei forţei fizice, a vitalităţii, rapidităţii şi performanţelor fizice, a rezistenţei la acţiunile agenţilor patogeni.

Sucurile preparate din fructe şi legume proaspete şi crude sunt necesare pentru orice alimentaţie, chiar dacă nu urmăm o dietă şi mâncăm ce dorim.

Cunoscute mai ales pentru valoarea terapeutică, frunzele de salvie au multiple utilizări condimentare, pornind de la folosirea lor în salate de fructe sau legume.

Prin realizarea unui studiu recent cercetatorii au urmarit sa sensibilizeze oamenii pentru a fi mai atenti la nivelul de sare al alimentelor pe care le aleg.

Stiinta nutritiei din secolul 20 a fost capabila sa prezinte in detaliu mai multe aspecte legate de influenta alimentatiei asupra organismului uman.

Intre factorii ce contribuie la cresterea longevitatii, mentionam echilibrul fizic reflectat printr-o hranire sanatoasa, bazata pe alimentatie naturala vegetariana.

Importanţa apei potabile pure şi a aerului curat şi legătura dintre mizeria corelată cu suprapopularea şi bolile infecţioase erau cunoscute.

Datele statistice arată că cei care s-au lăsat de fumat la un anumit moment dat revin la un grad de risc mult mai mic de a muri de atac de cord.

Plante pentru transmutare şi sublimare

Bioritmul uman

Sucurile din fructe si legume

Câteva plante condimentare

Consumul excesiv de sare

Necesitatile energetice in alimentatie

Alimentatia naturala si longevitatea

Importanţa apei curate şi a igienei

Beneficiile renunţării la fumat

Scop si obiective

Modalitati practice

Ayurveda

Cercetătorii britanicii au constatat un aspect surprinzător: viaţa lungă a omului este rezervată mai ales persoanelor cu un mic surplus în greutate.

Greutatea si longevitatea

Reţeta sarmalelor vegetariene constă în a pregăti o umplutură, care are de obicei la bază orezul, care se înfăşoară în foi, de obicei de varză.

Sarmale vegetariene

Cursuri

Scop si obiective

Cursuri de Ayurveda

Ayurveda Scop si obiective

Alimentatie

Ayurveda

Beneficiile îmbăierii periodice

Tradiţia ayurvedică ne indică faptul că pentru menţinerea unei excelente stări de sănătate este foarte bine să facem baie frecvent.

Secretele longevitatii

Din cele mai vechi timpuri omenirea a cautat sa afle secretul longevitatii. Mari intelepti ayurvedici au indicat faptul ca este in noi insine.

Craiova

Iasi

Constanta

Drobeta Turnu Severin

Braila

Bucuresti

Cluj Napoca

Pitesti

Targu Mures

Brasov

Praful urban împreună cu gazele de eşapament cauzează în principal îmbolnăviri ale aparatului respirator şi predispun fiinţele umane la apariţia bronşitelor cronice.

Scop si obiective

amnromania.ro

Ayurveda

Poluarea si sanatatea

Ayurveda ne subliniază rolul apei în purificarea corpului şi în procesele de eliminare a toxinelor. Principalul inamic al unei sănătaţii bune este acumularea de toxine.

Ayurveda examinează întotdeauna omul ca un întreg complex şi dinamic. Armonia întregului se reflectă astfel în bunăstarea tuturor părţilor sale componente.

Somatometria poate fi definită in mod simplu ca fiind disciplina care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor corpului uman şi măsurarea parților și segmentelor sale constitutive.

Tradiţia sistemului Ayurveda ne învaţă faptul că informaţia primară despre un aliment este în primul rând conţinută în gustul specific pe care acel aliment îl are.

Sistemul tradiţional Ayurveda constituie, în egală măsură, atât o ştiinţa precisă şi foarte bine fundamentată, cât şi o veritabilă artă a vindecării.

Ştiinţa sistemului Ayurveda reflectă realitatea vieţii umane, prin intermediul cunoaşterii unor principii fundamentale care se manifestă în natură, atât în fiinţa umană, cât şi în afara ei.

Intensitatea amprentării informaţionale asupra trupului creşte în mod proporţional cu gradul de conştienţă care este manifestat în momentul prezent.

Efectele curative ale apei

Ayurveda - un sistem holistic

Somatometria şi Ayurveda

Alimentaţia echilibrată în Ayurveda

Ayurveda – stiinta si arta a vindecarii

Ayurveda – Ştiinţa milenară a vieţii

Epigenetica şi Ayurveda

Scop si obiective

Articole noi

Ayurveda

În tradiţia spirituală orientală, înţeleptul Atreya este un mare realizat spiritual şi totodată un mare vindecător, care a revelat fiinţelor umane adevăruri fundamentale.

În Ayurveda, termenul sanscrit sattva este utilizat pentru a indica toate acele stări care sunt pe deplin armonioase, având deci sensul general de "armonie".

Înțeleptul Atreya

Armonia - sattva-guna

Bruce Lipton, expert în biologie celulară la Şcoala de Medicină a Universităţii Wisconsin, a pus bazele cercetării şi studierii unei noi ştiinţe, numită epigenetică.

Marturia unui cercetator

Dr. Sonia Lupien a studiat efectele stresului cronic asupra memoriei si a constatat ca excesul folosirii facultăţilor mentale alterează buna funcţionare a memoriei.

Armonia - sattva-guna

Cursul de AYURVEDA este structurat pe module de curs (modul 1, modul 2, etc.), în vederea unei pregatiri intensive si temeinice, de durata.

Subiecte ale cursului de Ayurveda

Cursurile si seminariile de Ayurveda se adreseaza atat adultilor, cat si studentilor si elevilor care doresc sa dobandeasca noi cunostinte de specialitate din Ayurveda.

Cursuri de Ayurveda

Ayurveda este „Stiinţa vieţii”. Cuvântul sanscrit provine din asocierea cuvintelor ayus (care înseamnă „viaţă”) şi veda (care înseamnă „ştiinţă”).

În conformitate cu invataturile stiintei milenare ayurvedice, in fiecare an calendaristic, in jurul datei de 15 februarie a fiecarui an incepe un nou ciclu vital anual.

Noul ciclu vital anual ayurvedic

Ayurveda - scop si obiective

Un genetician de la Universitatea Cambridge, Aubrey de Grey, afirmă că oamenii ar putea trăi până la 1.000 de ani. Ce se afla la baya acestei afirmatii?

Longevitatea este un concept complex ce implica mentinerea sanatatii prin evitarea bolilor, prin mentinerea functiilor fizice si cognitive la un nivel ridicat.

1000 de ani de viata

Alimentatia si longevitatea

Editura Ayus

Lacrimile înmagazinează o anumită formă specifică de energie electrostatică care se află în strânsă legătură cu funcţionarea sistemului nervos (majja-dhatu).

Energia tainică a lacrimilor

Scop si obiective

Articole recomandate

Ayurveda

Înțeleptul grec Pitagora este binecunoscut prin intermediul teoremei care îi poartă numele, dar el este considerat ca fiind părintele vegetarianismului în Europa.

Pitagora - parintele vegetarianismului

Este posibil ca descoperirea originii vieții pe Pământ să ne ajute să putem descifra simbolismul profund ce este cuprins în scrierile vedice cu privire la originea vieţii.

Originea vietii pe Pamant

Cursuri de Ayurveda

Ayurveda Traditie Modalitati Stiinta Longevitate Alimentatie Informatii

© Powered by Anima Soft & Ayus Grup - Romania 2003-2017 informatii si recenzii

PRchecker.info
PRchecker.info
Ayurveda

AYUS GRUP - ROMÂNIA

centru de perfectionare si pregatire de specialitate în Ayurveda

cursuri si seminarii de specialitate pentru aprofundarea cunoasterii diferitelor ramuri ale sistemului tradițional Ayurveda

Rasayana Dravyaguna Vijnana Svasthavritta Sidhanta Vajikarana

Tradiţia milenară a sistemului Ayurveda

Consemnari scrise

Tradiţia milenară a Indiei a fost păstrată prin intermediul câtorva lucrări fundamentale. Dintre acestea, cele mai importante sunt considerate cele patru texte străvechi ale înţelepciunii hinduse numite în limba sanscrită vede şi anume Rigveda, Samaveda, Yajurveda şi Atharvaveda.

Deşi în toate cele patru Vede, lucrări sacre ale spiritualităţii Indiei, există descrieri ale trupului uman, precum şi unele referiri la remedii sau tratamente naturale, Ayurveda este considerată uneori ca fiind o parte din Atharva-veda.

 Consemnările scrise referitoare la Ayurveda sunt relativ tardive şi datează mai ales din perioadele succesive de criză pe care dezvoltarea explozivă a buddhismului le-a produs în cadrul societăţii hinduse. Aceasta demonstrează că se poate stabili momentul consemnării în scris, dar nu şi acela al conceperii lucrărilor. Tocmai de aceea cercetătorii contemporani apreciază că vedele şi implicit Ayurveda ar fi fost deja structurate cu 2000-4000 ani înainte de Christos. Hinduşii ortodocşi le atribuie o origine divină, supranaturală şi o autoritate supremă de esenţă divină.

Fundamentarea tradițională a sistemului Ayurveda

Despre textele de bază ale gândirii indiene tradiţia iniţiatică afirmă că ele au o sursă unică, Supremul Absolut (Brahman) sau Dumnezeu.

Prin intermediul unor autori, veritabile modele divine asemănătoare acelora ale lui Iisus Christos sau ale unor mari iniţiaţi, aceste texte au fost comunicate sub formă de revelaţii.

Lucrările importante de Ayurveda au fost memorate, iar transmiterea acestora s-a făcut în cadrul relaţiei ghid spiritual - discipol, cu respectul total faţă de text, în chiar cele mai mici detalii ale sale.

Brahma

Conform textelor antice, Brahma, aspectul lui Dumnezeu de Creator al Universului, i-a explicat sistemul ayurvedic lui Prajapati Daksha. De la Daksha au învăţat cei doi Ashvini, de la care a învăţat apoi Indra. De la Indra ştiinţa a parvenit după aceea oamenilor în două moduri.

Pe de o parte se spune că atunci când pământul a fost lovit de tot felul de boli, înţelepţii dornici de a-i uşura pe oameni de chinurile trupului şi ale minţii l-au trimis pe unul dintre ei să înveţe de la Indra.

Acesta la întoarcere l-a învăţat pe Atreya, care după aceea a avut şase elevi, fiecare dintre ei scriind ulterior câte un text despre Ayurveda. Dintre acestea, două au ajuns până la noi: Charaka-Samhita şi Bheda samhita, care se ocupă de medicina generală.

Dhanvantari

Pe de altă parte, se spune că Dhanvantari, medicul zeilor, a fost trimis de Indra pe pământ pentru a împărtăşi oamenilor cunoştinţe despre medicină, în special despre chirurgie. Cel mai priceput elev al său, Sushruta, a scris apoi Sushruta samhita, care se ocupă mai ales de latura chirurgicală.

A urmat Vagbhata care a scris un compendiu numit Asthanga sangraha şi Vagbhata fiul, care a scris tratatul Ashtanga hridaya sub formă de versuri. Principalele texte ayurvedice care au ajuns până la noi sunt Charaka samhita, Sushruta samhita şi Asthanga hridaya. Datarea lor este imprecisă, fiind cuprinsă între 700 î.e.n.  sec II e.n. sau mai mult, iar autorii lor (Charaka, Sushruta şi Vagbhata) au o existenţă mai mult sau mai puţin legendară, asemenea lui Hipocrate.

Universități de Ayurveda

În jurul anilor 500 î.e.n în India existau două mari universităţi unde se preda şi Ayurveda. Medicii ayurvedici erau recunoscuţi şi erau apreciaţi la mare cinste la Roma şi în Orientul apropiat.

În ceea ce priveşte medicina greacă, scrierile hipocratice sunt mult mai târzii, mai vagi şi neomogene ca stil de redactare, aparţinând probabil mai multor autori. În textele hipocratice apar multe noţiuni similare celor din Ayurveda, dar ele sunt prezentate cel mai adesea într-un mod nesistematizat.

Cercetătorii textelor hipocratice au tras concluzia că umorile hipocratice au fost iniţial doar trei, cea de-a patra fiind adăugată ulterior din nevoia de a avea un corespondent pentru cel de-al patrulea anotimp şi de a intra în sfera cifrei 4, la modă în acele timpuri.

De aici se poate presupune că medicina hipocratică are o clară influenţă din partea medicinii ayurvedice, iar în Ayurveda teoria celor trei umori este de bază. Afirmaţia romanilor, păstrată până astăzi: "Ex orient lux" ("Din orient vine lumina spirituală") sugerează că zona europeană a primit periodic impulsuri ale spiritualităţii autentice, atât înaintea lor, cât şi după aceea.

Cercetările din istoria medicinei au stabilit că în perioada evului mediu, pe teritoriul Europei, diferitele prescripţii medicale, cuprinzând preparate din anumite plante de leac şi uleiuri se aseamănă mai mult cu preparatele ayurvedice decât cu acelea din medicina şi fitoterapia de astăzi.

Localizarea lucrarilor scrise de Ayurveda

Multe dintre operele care consemnau informaţia iniţială, originară, s-au pierdut. Numărul lucrărilor de Ayurveda descoperite în ultimul timp în Nepal şi în alte zone ale Indiei depăşeşte 1000.

Cu toate acestea, învăţăturile ayurvedice sunt departe de a fi complete, în ce priveşte conţinutul lor. Ayurveda a influenţat medicina chineză şi a fost baza tradiţiilor vindecătoare în Tibet, Sri lanka (Ceylon), Burma şi în alte ţări orientale.

În momentul de faţă există o Ayurveda hindusă, întâlnită pe teritoriul Indiei şi o Ayurveda buddhistă răspândită datorită integrării în acest sistem spiritual în Nepal, Malayezia, Thailanda, Indonezia, Tibet (medicina tibetană lamaistă, care este de fapt tot Ayurveda).

Cele două tipuri ale ştiinţei ayurvedice sunt aproape identice, diferenţele fiind legate doar de unele aspecte doctrinare şi de anumite elemente de detaliu.

În prezent Ayurveda, care este istoric legată şi de sistemele de medicină Unani şi Siddha reprezintă sisteme specifice de medicină, recunoscute, reglementate şi sprijinite în India, Bangladesh, Sri lanka, Birmania, Thailada.

Sistemul Siddha

În limba sanscrită cuvântul "siddhi" desemnează o capacitate paranormală, iar "siddha" desemnează pe acela înzestrat cu o asemenea capacitate. Doctrina, principiile şi aplicaţiile medicinei Siddha sunt asemănătoare acelora ayurvedice, care sunt incluse în Ayurveda şi pun accentul pe dobândirea puterilor paranormale şi a longevităţii prin intermediul substanţelor naturale revigorante.

Cursul de Ayurveda din România

Prezentarea acestei ştiinţe milenare sub o formă sistematică în cadrul acestui curs de ayurveda permite o abordare care este în acelaşi timp simplă şi uşor accesibilă mentalităţii occidentale.

Ayurveda este simplă pentru că utilizează principii generale sintetizate în urma unei îndelungate practici directe. Simplitatea Ayurvedei se datorează faptului că această ştiinţă a ajuns la esenţe şi nu poate fi considerată din acest motiv ca fiind simplistă sau reducţionistă.