AYUS GRUP - ROMÂNIA

centru de perfectionare si pregatire de specialitate în Ayurveda

cursuri si seminarii de specialitate pentru aprofundarea cunoasterii diferitelor ramuri ale sistemului Ayurveda

Acasa Ayurveda Cursuri Articole Alimentatie Recomandari Anunturi Publicatii Contact


Oamenii au folosit sarea încă din antichitate. Primele mine de sare cunoscute au fost descoperite în regiunea Tirol din Austria şi datează din perioada târzie a epocii bronzului, din jurul anului 1000 î.e.n. De cel puţin 3000 de ani clorura de sodiu sau sarea comună a avut un rol important în viaţa omului. S-au purtat războaie pentru stăpânirea resurselor de sare şi timp de secole comerţul cu sare a fost cel mai important; deoarece sarea era cel mai bun conservant cunoscut. O descriere completă a simptomelor şi semnelor deficienţei de sare a fost realizată de McCance în 1936, bazându-se pe observarea depleţiei indusă experimental lui însuşi şi studenţilor săi. Simptomele caracteristice sunt crampe musculare, care sunt bine cunoscute minerilor care lucrează în locuri fierbinţi, şi care elimină multă sare prin transpiraţie. Alte simptome sunt pierderea apetitului, vomă şi apatie mentală. Experimente similare de depleţie a altor elemente au fost studiate la oameni şi la animale. Teoria conform căreia omul descinde dintr-un strămoş marin îndepărtat este exprimată prin termenul sanscrit „amrutasya putra”, care înseamnă „fiul mării”. Teoria este în concordanţă cu faptul că fluidul extracelular al „omului mării” prezintă similarităţi cu compoziţia minerală a apei de mare de acum câteva milioane de ani. Apa de mare conţine cantităţi măsurabile de clor, sodiu, magneziu, calciu, sulf, azot, potasiu, carbon, iod şi fier, conţine şi urme de fosfor, deşi cea mai mare parte a acestui element este concentrată în plancton, organismele plutitoare ale mării şi încorporată în structura lor organică.