AYUS GRUP - ROMÂNIA

centru de perfectionare si pregatire de specialitate în Ayurveda

cursuri si seminarii de specialitate pentru aprofundarea cunoasterii diferitelor ramuri ale sistemului Ayurveda

Acasa Ayurveda Cursuri Articole Alimentatie Recomandari Anunturi Publicatii Contact


Rolul factorilor psihici în apariţia bolilor


În practica medicinii psiho-somatice, diagnosticarea bolilor emoţionale este făcută în principal pe baza simptomelor, însă fără excluderea unor cauze organice. Anumite simptome somatice evidenţiază, dar nu indică întotdeauna în mod exclusiv, existenţa unei origini emoţionale. Acestea includ: plâns, tremur, impotenţă, frigiditate, palpitaţii, oftat, dificultăţi respiratorii, senzaţie de presiune la nivelul capului şi  adeseori oboseală şi epuizare fizică.


Pentru managementul eficient al stărilor persoanelor care prezintă boli psiho-somatice este important să fie cunoscută ponderea cauzelor organice, a problemelor de personalitate şi a nivelului stresului. Este necesar să se investigheze atât starea mentală, cât şi cea fizică, precum şi întreaga istorie a bolnavului. O examinare clinică completă este necesară pentru a exclude bolile organice. O boală organică poate determina o tulburare emoţională, dar şi bolile organice pot coexista cu bolile emoţionale la acelaşi bolnav.


Înţelegând rolul influenţelor psihice în apariţia şi manifestarea unei boli, întrebarea importantă este cum să pot fi diminuate aceste influenţe. Descoperirea  fenomenului de feed-back indică faptul că o mare varietate de procese fizice pot fi influenţate de eforturile mentale pozitive ale bolnavului. O parte a educaţiei pentru sănătate este ca bolnavii să fie determinaţi să descopere şi să înţeleagă faptul că au participat, fie conştient, fie inconştient, în trecut la apariţia şi dezvoltarea bolilor lor, şi prin urmare că vor putea de asemenea participa conştient şi la procesul de vindecare.


Sistemul tradiţional Ayurveda pune accent pe recunoaşterea modului în care bolnavul a participat la apariţia bolii. Pentru aceasta, sistemul AYURVEDA foloseşte termenul „PRAJNAPARADHA” care înseamnă „transgresie volitivă” (literal: „crime împotriva înţelepciunii”) sau, altfel spus, „participarea realizată prin ignorarea regulilor elementare ale unei vieţi sănătoase”. Practic vorbind, ideea nu este de a induce o stare de vinovăţie în bolnav, ci de a-l face să înţeleagă în mod corect faptul că anumite alegeri (opţiuni) pe care le-a făcut în trecut l-au expus la anumite solicitări, în anumite moduri care au determinat ulterior instalarea unui anumit dezechilibru. Aceste alegeri e posibil să fi fost deliberate sau nu, sau poate au fost condiţionate de personalitatea sa, ori de diferite constrângeri exterioare, precum şi de condiţionările sociale şi culturale. Ţinând cont de acest adevăr, participarea bolnavului la propria sa vindecare se poate face chiar prin adoptarea unor modificări binefăcătoare neapărat necesare, ale atitudinii mentale individuale şi totodată ale stilului de viaţă.


Un rol foarte important îl are puterea vindecătoare a mentalizării pozitive, realizată chiar de către bolnav şi susţinută şi de interacţiunea cu terapeutul. Pe de altă parte, atitudinea negativă a pacientului, a medicului sau a familiei poate produce un „efect placebo invers”, adeseori cu efecte negative considerabile. Însă, o atitudine mentală pozitivă constantă, combinată cu modalităţi de scădere a stresului, pot avea un puternic impact pozitiv în procesul terapeutic şi pot facilita o rapidă vindecare.