Un important concept organismic enunţat recent este cel de câmpuri morfogenetice, care explică modul cum iau naştere formele caracteristice ale embrionilor.

Întreaga existenţă este plină de prezenţa culorilor: culorile din natură, culorile obiectelor din casă, culorile hainelor pe care le purtăm, culorile automobilelor.

Teoria morfogenetica

Influenta tainica a culorilor

Transmutarea şi sublimarea potenţialului creator implică transformarea secreţiilor sexuale în energie subtilă, care apoi este direcţionată ascendent.

Ciclul fizic-vital al bioritmului uman corespunde variaţiei forţei fizice, a vitalităţii, rapidităţii şi performanţelor fizice, a rezistenţei la acţiunile agenţilor patogeni.

Sucurile preparate din fructe şi legume proaspete şi crude sunt necesare pentru orice alimentaţie, chiar dacă nu urmăm o dietă şi mâncăm ce dorim.

Cunoscute mai ales pentru valoarea terapeutică, frunzele de salvie au multiple utilizări condimentare, pornind de la folosirea lor în salate de fructe sau legume.

Prin realizarea unui studiu recent cercetatorii au urmarit sa sensibilizeze oamenii pentru a fi mai atenti la nivelul de sare al alimentelor pe care le aleg.

Stiinta nutritiei din secolul 20 a fost capabila sa prezinte in detaliu mai multe aspecte legate de influenta alimentatiei asupra organismului uman.

Intre factorii ce contribuie la cresterea longevitatii, mentionam echilibrul fizic reflectat printr-o hranire sanatoasa, bazata pe alimentatie naturala vegetariana.

Importanţa apei potabile pure şi a aerului curat şi legătura dintre mizeria corelată cu suprapopularea şi bolile infecţioase erau cunoscute.

Datele statistice arată că cei care s-au lăsat de fumat la un anumit moment dat revin la un grad de risc mult mai mic de a muri de atac de cord.

Plante pentru transmutare şi sublimare

Bioritmul uman

Sucurile din fructe si legume

Câteva plante condimentare

Consumul excesiv de sare

Necesitatile energetice in alimentatie

Alimentatia naturala si longevitatea

Importanţa apei curate şi a igienei

Beneficiile renunţării la fumat

Scop si obiective

Modalitati practice

Ayurveda

Cercetătorii britanicii au constatat un aspect surprinzător: viaţa lungă a omului este rezervată mai ales persoanelor cu un mic surplus în greutate.

Greutatea si longevitatea

Reţeta sarmalelor vegetariene constă în a pregăti o umplutură, care are de obicei la bază orezul, care se înfăşoară în foi, de obicei de varză.

Sarmale vegetariene

Cursuri

Scop si obiective

Cursuri de Ayurveda

Ayurveda Scop si obiective

Alimentatie

Ayurveda

Beneficiile îmbăierii periodice

Tradiţia ayurvedică ne indică faptul că pentru menţinerea unei excelente stări de sănătate este foarte bine să facem baie frecvent.

Secretele longevitatii

Din cele mai vechi timpuri omenirea a cautat sa afle secretul longevitatii. Mari intelepti ayurvedici au indicat faptul ca este in noi insine.

Craiova

Iasi

Constanta

Drobeta Turnu Severin

Braila

Bucuresti

Cluj Napoca

Pitesti

Targu Mures

Brasov

Praful urban împreună cu gazele de eşapament cauzează în principal îmbolnăviri ale aparatului respirator şi predispun fiinţele umane la apariţia bronşitelor cronice.

Scop si obiective

amnromania.ro

Ayurveda

Poluarea si sanatatea

Ayurveda ne subliniază rolul apei în purificarea corpului şi în procesele de eliminare a toxinelor. Principalul inamic al unei sănătaţii bune este acumularea de toxine.

Ayurveda examinează întotdeauna omul ca un întreg complex şi dinamic. Armonia întregului se reflectă astfel în bunăstarea tuturor părţilor sale componente.

Somatometria poate fi definită in mod simplu ca fiind disciplina care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor corpului uman şi măsurarea parților și segmentelor sale constitutive.

Tradiţia sistemului Ayurveda ne învaţă faptul că informaţia primară despre un aliment este în primul rând conţinută în gustul specific pe care acel aliment îl are.

Sistemul tradiţional Ayurveda constituie, în egală măsură, atât o ştiinţa precisă şi foarte bine fundamentată, cât şi o veritabilă artă a vindecării.

Ştiinţa sistemului Ayurveda reflectă realitatea vieţii umane, prin intermediul cunoaşterii unor principii fundamentale care se manifestă în natură, atât în fiinţa umană, cât şi în afara ei.

Intensitatea amprentării informaţionale asupra trupului creşte în mod proporţional cu gradul de conştienţă care este manifestat în momentul prezent.

Efectele curative ale apei

Ayurveda - un sistem holistic

Somatometria şi Ayurveda

Alimentaţia echilibrată în Ayurveda

Ayurveda – stiinta si arta a vindecarii

Ayurveda – Ştiinţa milenară a vieţii

Epigenetica şi Ayurveda

Scop si obiective

Articole noi

Ayurveda

În tradiţia spirituală orientală, înţeleptul Atreya este un mare realizat spiritual şi totodată un mare vindecător, care a revelat fiinţelor umane adevăruri fundamentale.

În Ayurveda, termenul sanscrit sattva este utilizat pentru a indica toate acele stări care sunt pe deplin armonioase, având deci sensul general de "armonie".

Înțeleptul Atreya

Armonia - sattva-guna

Bruce Lipton, expert în biologie celulară la Şcoala de Medicină a Universităţii Wisconsin, a pus bazele cercetării şi studierii unei noi ştiinţe, numită epigenetică.

Marturia unui cercetator

Dr. Sonia Lupien a studiat efectele stresului cronic asupra memoriei si a constatat ca excesul folosirii facultăţilor mentale alterează buna funcţionare a memoriei.

Armonia - sattva-guna

Cursul de AYURVEDA este structurat pe module de curs (modul 1, modul 2, etc.), în vederea unei pregatiri intensive si temeinice, de durata.

Subiecte ale cursului de Ayurveda

Cursurile si seminariile de Ayurveda se adreseaza atat adultilor, cat si studentilor si elevilor care doresc sa dobandeasca noi cunostinte de specialitate din Ayurveda.

Cursuri de Ayurveda

Ayurveda este „Stiinţa vieţii”. Cuvântul sanscrit provine din asocierea cuvintelor ayus (care înseamnă „viaţă”) şi veda (care înseamnă „ştiinţă”).

În conformitate cu invataturile stiintei milenare ayurvedice, in fiecare an calendaristic, in jurul datei de 15 februarie a fiecarui an incepe un nou ciclu vital anual.

Noul ciclu vital anual ayurvedic

Ayurveda - scop si obiective

Un genetician de la Universitatea Cambridge, Aubrey de Grey, afirmă că oamenii ar putea trăi până la 1.000 de ani. Ce se afla la baya acestei afirmatii?

Longevitatea este un concept complex ce implica mentinerea sanatatii prin evitarea bolilor, prin mentinerea functiilor fizice si cognitive la un nivel ridicat.

1000 de ani de viata

Alimentatia si longevitatea

Editura Ayus

Lacrimile înmagazinează o anumită formă specifică de energie electrostatică care se află în strânsă legătură cu funcţionarea sistemului nervos (majja-dhatu).

Energia tainică a lacrimilor

Scop si obiective

Articole recomandate

Ayurveda

Înțeleptul grec Pitagora este binecunoscut prin intermediul teoremei care îi poartă numele, dar el este considerat ca fiind părintele vegetarianismului în Europa.

Pitagora - parintele vegetarianismului

Este posibil ca descoperirea originii vieții pe Pământ să ne ajute să putem descifra simbolismul profund ce este cuprins în scrierile vedice cu privire la originea vieţii.

Originea vietii pe Pamant

Cursuri de Ayurveda

Ayurveda Traditie Modalitati Stiinta Longevitate Alimentatie Informatii

© Powered by Anima Soft & Ayus Grup - Romania 2003-2017 informatii si recenzii

PRchecker.info
PRchecker.info
Ayurveda

AYUS GRUP - ROMÂNIA

centru de perfectionare si pregatire de specialitate în Ayurveda

cursuri si seminarii de specialitate pentru aprofundarea cunoasterii diferitelor ramuri ale sistemului tradițional Ayurveda

Rasayana Dravyaguna Vijnana Svasthavritta Sidhanta Vajikarana

Pitagora - un mare înţelept al Greciei antice

Pitagora - părintele vegetarianismului în Europa

Deşi Pitagora este bine cunoscut prin intermediul teoremei care îi poartă numele (pătratul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este suma pătratelor celorlalte două laturi), mai puţin cunoscut este faptul că el este este de asemeni şi părintele vegetarianismului în Europa. Într-adevăr până spre sfârşitul secolului al 19-lea, când cuvântul „vegetarian” nu era acceptat în Europa, oamenii care preferau să urmeze o dietă din care să fie exclus consumul de carne erau etichetaţi de către ceilalţi ca „pitagoreici”.

Pitagora s-a născut în insula grecească Samos în jurul anului 580 î.e.n., tatăl său, Mnesarchus, era de origine feniciană şi provenea din oraşul levantin Tyre, iar mama sa era de origine grecească samiană. Evenimentele din copilăria sa s-au pierdut, nefiind consemnate, dar tradiţia spune că după studiul operelor unor mari gânditori antici ca Thales şi Anaximandru, Pitagora a călătorit în Egipt şi Persia, unde timp de 15 ani a aprofundat matematica, astronomia, numerologia, filozofia, religia comparată şi a studiat şi totodată a practicat multe dintre disciplinele spirituale din acele timpuri.

Filosofia și stilul de viață

Oricum, deşi a învăţat multă filozofie de la egipteni şi perşi, filozofia şi stilul său de viaţă se aseamănă cel mai mult cu al yoghinilor şi brahmanilor din vechea Indie. Desigur în acea vreme o mare parte a Indiei era sub stăpânire persană, iar indienii călătoreau în ţinuturile greceşti, adeseori ca recruţi în armata persană.

Schimburile de idei şi totodată de bunuri între India şi Grecia era înfloritor. Asemănându-se unora dintre înţelepţii Indiei, cum este de exemplu înţeleptul promotor al Ayurvedei Charaka, şi Pitagora a rămas cunoscut ca fiind un înţelept călător, care recomanda oamenilor dornici de transformare interioară vegetarianismul şi care le vorbea totodată despre reîncarnare. Modul său de viaţă se aseamănă foarte mult cu cel al unor înţelepţilor hinduşi (swami).

Tocmai de aceea, Pitagora poate fi considerat a fi primul înţelept din Europa acelor timpuri care a acţionat întocmai marilor înţelepţi ai Indiei, fiind pe bună dreptate consuderat un ghid spiritual (guru) al grecilor. Aflând la întoarcerea sa în Samos că ţara sa nativă era sub tirania lui Polykrate, Pitagora a plecat în sudul Italiei şi s-a stabilit în Croton.

Armonia muzicală

Pitagora este una dintre cele mai importante personalităţi din istoria culturii europene. Nu numai că a formulat teorema care îi poartă numele, dar i se atribuie şi alte descoperiri în matematică şi geometrie.

Pitagora a fost primul care a înţeles că armonia muzicală este determinată de proporţii matematice şi el a a fost primul care a conceput ideea de mişcare planetară. El a anticipat, cu două mii de ani înainte, ideea esenţială a lui Copernic că pământul este o sferă planetară care se învârte în jurul soarelui. El este de asemeni prima persoană atestată în cultura europeană ca fondator al unei societăţi care se conducea după înţelepciune de dragul înţelepciunii, philosophia, termen care se spune că a fost ulterior cenzurat.

Consumul cărnii şi materialismul erau subiecte tabu în frăţia pitagoreică, nu numai pentru că înţeleptul Pitagora le considera ca imorale, dar şi pentru că el simţea că aceste obiceiuri inferioare erau veritabile obstacole în atingerea theoriei (contemplarea pură). Principiul fundamental al ordinului pitagoreic era doctrina transmigraţiei sufletului. În mod similar cu hinduşii, Pitagora considera că sufletul este determinat să treacă printr-un ciclu, se pare foarte mare, de renaşteri în timpul cărora el trece prin multiple formele de viaţă, care există pe pământ.

Meditația profundă și conemplarea

În grupul celor care urmau învăţătura pitagoreică se punea mare accent pe valoarea spirituală a intimităţii, a meditaţiei profunde şi a retragerii contemplative, toate acestea fiind asemănătoare vieţii spirituale monahale. De la bun început femeile erau admise cu aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii şi puteau să îşi pună în valoare înzestrările de natură spirituală prin practica meditaţiei. Aceasta era în opoziţie cu atitudinea generală faţă de femei, care era atunci răspândită în Grecia. Chiar şi în democratica Atenă femeile erau ţinute într-un gen de izolare de tip oriental.

Egalitatea între bărbați și femei

Datorat în mare parte exemplului lui Pitagora, a devenit un obicei ca femeile să facă parte din grupurile ştiinţifice şi filozofice, ca egale intelectuale ale bărbaţilor. Mai mult decât atât, nu există nimic „călugăresc” cu privire la atitudinea lui Pitagora faţă de sexualitate. Exact aşa cum învăţase în lungile sale călătorii în Orient şi mai ales în India, Pitagora le recomanda femeilor şi bărbaţilor care se simţeau atraşi erotic şi amoros să practice continenţa amoroasă şi să îşi exprime într-un mod înţelept iubirea pe care o nutreau. Pitagora însuşi a fost un exemplu în acest sens. El a fost căsătorit cu geniul în matematică Theano, o femeie deosebit de inteligentă şi cu o mare înclinaţie către cunoaşterea spirituală. Nu numai că societatea pitagoreică a fost ulterior un model pentru Academia lui Platon şi pentru alte grupuri filizofice mai ortodoxe, dar de asemeni ea a stimulat formarea unor societaţi ezoterice şi mistice ca de exemplu aceea a esenienilor. Ca şi pitagoreicii, esenienii îşi ţineau lucrurile în comun, duceau o viaţă contemplativă, practicau o anumită formă de numerologie şi erau şi ei vegetarieni.

Credința în transmigrarea sufletului

Deoarece exprimările lui Pitagora erau învăluite în mister, multe din învăţăturile sale au fost reconstituite din scrieri ale urmaşilor săi. Printre discipolii săi se numără câţiva dintre cei mai mari gânditori ai antichităţii. Aici pot fi incluşi Empedocle din Akragas, Porfirius, Plotin şi desigur Platon, a cărui filozofie este rezultată din asimilarea învăţăturilor lui Pitagora. Câteva dintre cele mai „platonice” teorii ale lui Platon îşi au de fapt originea în învăţătura lui Pitagora. De exemplu, credinţa lui Platon în reîncarnare şi transmigrarea sufletului sunt de fapt idei pitagoreice la origine. Aceeaşi origine o are şi teoria formelor. Idealurile platonice, noţiunea că lumea este o reflectare a unei lumi ideale, arhetipale, şi ideea că raţionamentul matematic şi logic, bazat pe adevăr, ne poate permite accesul la această lume ideală, superioară, provin tot de la Pitagora.

Poziţia categorică a lui Pitagora împotriva măcelăririi animalelor pentru hrană a fost explicată în repetate rânduri de către el, printre consecinţele pe care Pitagora le enumera ca aparţinând acestui obicei nefast al oamenilor fiind şi aceea că acest fapt reprobabil conducea adeseori oamenii la război, în opinia lui Pitagora. Mai mult, învăţăturile clasice sugerează un motiv raţional pentru coşul său cu fasole, pe care îl folosea frecvent. În antichitate grecii îşi alegeau candidaţii politici punându-i să arunce un bob de fasole mai degrabă decât un buletin de vot, un buletin de vot modern fiind un bilet sau o bucată de hârtie, iar hârtia era preţioasă în antichitate.

Starea de detașare

Deci ceea ce de fapt Pitagora transmitea urmaşilor săi era mesajul „Nu intraţi în politică!”, acesta fiind unul dintre sfaturile sale practice înţelepte. Întrebat de un rege grec ce fel de om era un filozof, termen pe care Pitagora l-a folosit pentru prima dată pentru el însuşi, Pitagora a răspuns cu o parabolă, sugerând prin aceasta starea de detaşare spirituală pe care o manifestă o fiinţă umană înţeleaptă. El a spus că există trei tipuri de oameni care participă la Jocurile olimpice: atleţii care participă în competiţii pentru glorie, comercianţii care îşi vând produsele şi spectatorii care savurează contemplaţia. Un filozof se aseamănă cu spectatorul, privind cu detaşare.

Deşi Pitagora obişnuia să facă un joc cu cele două cuvinte greceşti soma (trup) şi sema (mormânt), aceasta nu înseamnă că el se referea la faptul că trupul trebuie lăsat să se degradeze înainte de moarte. Din contră, el avea o convingere asemănătoare cu cea a yoghinilor Indiei că trupul trebuie să fie în mod înţelept menţinut în bună stare, că trebuie ajutat să se dezvolte şi să fie flexibil pentru a deveni un instrument cât mai eficient pentru spirit. Un trup decrepit împiedică evoluţia spirituală.

Practica individuală sistematică

Astfel că, întocmai înţelepţilor yoghini ai Indiei, Pitagora îi îndemna pe pitagoreici, bărbaţi şi femei, să aibă un program zilnic de exerciţii viguroase care includea exerciţii atente de modelare a trupului asemănătoare posturilor corporale (asana) cunoscute în yoga, alergarea uşoară pe distanţe scurte, mişcarea în general şi exerciţiile dinamice, de genul gimnasticii sau a posturilor dinamice ce erau cunoscute de el din lungile peregrinări din India.

Tocmai de aceea alături de matematicieni şi filozofi străluciţi societatea pitagoreică mai cuprindea şi un număr impresionant de mare de atleţi, ca de exemplu faimosul Milos din Croton, care a explicat victoriile sale la Olimpiadă mai ales datorită dietei pitagoreice ce excludea consumul de carne.

Per ansamblu societatea pitagoreică era o combinaţie a unui izvor de sănătate şi aceea a unui rezervor de gândire spirituală înaltă. Cu accentul care se punea pe contemplaţie meditativă, antrenament fizic adecvat prin posturi corporale şi dietă echilibrată din care era exclus consumul de carne, disciplina promovată de Pitagora şi-ar găsi uşor locul alături de învăţăturile celebrilor înţelepţi ai Indiei.